Argument - Lucrare de disertație: Consilierea și evaluarea psihologica a copiilor cu CES

Argument

 

 

 

        “Copilăria este o stare fără vârstă, ea ține de infinit, este singura felie care topește tot universul înconjurător, vârsta în care nu spaimele de moarte îl macină pe om, ci spaimele de care se înfioară și gazele, parte și ele din acest întreg fabulos numit natura. Copilăria este seismograful care anunță cutremurele intime de mai târziu.

În funcție de ea, omul se comportă într-un anume fel cand este matur și nu altfel.“

 

                           Petre Sălcudeanu

 

 

 

 

 

      Cele mai mari daruri pe care le putem oferi copiilor sunt rădăcinile responsabilității și aripile independenței, spunea Denis Waitley.

Pornind de la acest ultim motto consider că îmi pot argumenta cel mai bine decizia de a alege ca tematică evaluarea și consilierea psihologică a copiilor cu cerințe educaționale speciale.

       Se încadrează în categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale: copii cu dificultăți motorii, sindrom Down, dificultăți de vorbire, de auz, tulburări de comportament, autism, deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) dar și cei care trec pur și simplu printr-o perioadă mai grea: abandon familial, abuzuri, tulburări psiho-emoționale care dizabiliteaza formarea tipica a personalității copilului. 

Totodată, din categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale, fac parte și categoria copiilor supradotați care au nevoie tot timpul de provocări pentru a-și menține interesul față de școală.

       Într-o societate aflată într-o continuă expansiune și schimbare, cu un ritm alert de dezvoltare, categoriile de persoane care se îndepărtează de la ceea ce înseamnă tipic, sunt dezavantajate și riscă să fie din ce în ce mai marginalizate dacă nu tin pasul cu vremurile.

       Eu consider că toată lumea ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi la educație fără să fie subiect de discriminare sau selecție discriminatorie atunci când se pune problema integrarii intr-un colectiv sau găsirii unui loc de muncă bine plătit in societate.

       Am ales această tematică pentru că prezentul meu este în interacțiune directă cu copiii cu cerințe educaționale speciale, eu având in acest moment, ca loc de muncă, postul de profesor consilier psihopedagogic într-o școală gimnaziala și într-o grădiniță din Arad. 

Așadar, prin studiu aprofundat al subiectului, pot aduce plusvaloare rezultatelor și naturii muncii mele. 

Prin urmare, subiectul reprezintă o preocupare a mea cu atât mai mult cu cat mi-aș dori să pot oferi sprijin copiilor și în cabinetul particular, în calitate de psiholog clinician.

      Un al doilea motiv pentru care am ales aceasta tematică a persoanelor cu cerinte educaționale speciale, este pentru ca subiectul nu îmi este străin nici in viața personală. Mama mea este una dintre multele persoane cu deficiențe auditive din România, care a încercat si s-a străduit, de-a lungul anilor, să se integreze în societate.

A făcut eforturi sa se integreze intr-o societate care, la aceea vreme, era destul de conservatoare și reticenta in a accepta și integra in școala de masa și pe piața muncii, persoane cu dizabilități.

Atât perioada școlară de care a avut parte, cat și integrarea pe piața muncii, s-au întâmplat cu un efort major și au reprezentat o adevarata provocare cu atât mai mult cu cât, copilaria și tinerețea le-a trait inainte de anul 1990. 

        În aceea perioadă, deși existau școlile speciale pentru copiii cu astfel de cerințe, mama mea nu a avut parte de o educație corespunzătoare nevoilor și capacităților ei. Parerea societății, gândul la ceea ce ar putea spune lumea intr-o comunitate mica, de la țara si teama de marginalizare, au determinat decizia parintilor ei de a o priva de educație. 

        In vremurile copilăriei mamei mele, familiile care aveau astfel de membri, cu cerințe educaționale speciale erau mai puțin deschise la a recunoaște public, a accepta și a lua măsuri în beneficiul acestora, fie ei chiar și proprii copii. 

Ca motiv putem invoca și lipsa accesului la informație, atât de greu de imaginat in zilele noastre dar și ideile preconcepute din societate legate de acest subiect. 

        Totodată în acea perioadă, copiii cu cerințe educaționale speciale, nu puteau beneficia de sprijin psihopedagogic și nu aveau acces la consiliere psihologică.

        Ma bucur ca anii au trecut si lucrurile s-au schimbat in societatea românească. 

Ma bucur ca astăzi pot fi parte si pot contribui la aceasta schimbare, in calitate de specialist, care inlesneste oferirea de șanse pentru o evoluție egala, copiilor in lume. 

(chiar dacă exista particularități speciale cu care unii se nasc sau alții le dobândesc pe parcurs)

     Consider că printr-o consiliere psihologică adecvată, in prezent acești copii pot avea șansa unei bune dezvoltări, a unei evoluții personale în concordanță cu capacitățile lor intelectuale astfel încât, rădăcinile responsabilității și aripile independenței să fie darul cu care noi, parte din societate, ii înzestrăm pentru viitor.

Baza copilăriei este oglinda care reflectează mai târziu în viață primele imagini, spunea Samuel Smiles. Așadar, unui copil căruia i se asigura in copilarie o baza stabilă, o educație in care nu se simte discriminat, in care ii este antrenata permanent stima de sine, va fi un viitor adult sigur pe el, consolidat emoțional și cu bune abilități de a face față responsabilitățiilor sociale viitoare. 

       O societatea puternica are nevoie de oameni maturi  puternici emotional si este mai ușor să construim un copil cu fundații puternice decât să reparăm un matur stricat, dupa cum spunea Frederik Doglass.

      Evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe educaționale speciale este un proces complex, unitar și de durată dar care, are ca finalitate, facilitarea elaborării și aplicării demersului terapeutic compensator și recuperator.

      Totodată ajuta la orientarea școlară în condițiile optime, favorizează integrarea școlară și socială și in cele din urma duce la normalizarea vieții copilului cu CES.

      Evaluarea psihologică a copilului cu cerinte educaționale speciale se realizează prin raportare la standardele existenței, prin teste și instrumente specifice care vizează anumite procese psihice, inteligență, aptitudini și personalitate în ansamblul ei.

    În zilele noastre, din fericire, autoritățile statului se ocupă de realizarea unei integrări în învățământul de masă ai acestor copii și mai apoi pe piața muncii.

Cu toate acestea, este nevoie permanenta de munca specialiștilor in echipa cu părinții dar și de societate in ansamblul ei, care sa sprijine demersurile. 

     Învățământul integrat este modalitatea instituționalizată de școlarizarea a copiilor cu cerințe educaționale speciale, în structuri școlare, cat mai apropiate de cele tipice dacă nu este posibil chiar în scolile tipice. 

          Această mișcare a câștigat teren în ultimul deceniu, la inițiativa Națiunilor Unite, UNICEF, Bancii Mondiale și organizațiilor neguvernamentale, care au inițiat la nivel internațional, programe ce au dus la concluzia că toți copiii au dreptul de a fi educați împreună, oricare ar fi dizabilitatea, handicapul sau dificultatea de învățare.

       Educație integrată este un drept în respectarea căruia este vorba de o educație bună și de un bun simț social.

         Societatea civilă are astăzi, mai mult decât oricând, responsabilitatea de a ajuta și sprijini integrarea in lume a copiilor cu cerințe educaționale speciale. 

Cadre didactice, împreuna cu specialiști, psihologi și psihoterapeuți, membrii ai societății, autorități și bineînțeles părinți, trebuie sa facă o echipa care sa vegheze și sa contribuie la integrarea sociala a tuturor copiilor cu CES. 

        Prin consilierea psihologica a acestor copii sunt abordate emoțiile, cognitiile  și comportamentele care împiedică dezvoltarea și adaptarea optimă la cerințele cu care se confruntă ei pe parcursul vieții. 

       Întrucât practicienii trebuie să acorde încredere celor 

spuse de subiect legat de ce anume gândește, simte sau face, majoritatea consilierilor contemporani, adoptă abordari și modele de consiliere dintr-o perspectiva eclectică.

      Câteva aspecte importante de respectat de către consilieri și terapeuți care lucrează cu persoane cu deficiențe și dizabilități, persoane cu cerințe educaționale speciale, se referă la folosirea aceluiași set de abilități și tehnici pe care le utilizează cu clienții tipici și, în plus, necesitatea înțelegerii impactului factorilor sociali cu care se confruntă persoanele cu deficiențe, dizabilități. 

(De exemplu: limitări fizice, imposibilitatea de a lua parte la diferite activități și evenimente, educație segregata în școală specială, in anumite cazuri stigmă și marginalizare, dependența de ajutorul altcuiva etc)